Curcubăta Mică

  • Habitatul 6150 – Pajiști boreale alpine pe substrate silicatice întâlnit pe suprafața amplasamentului este de interes conservativ redus, cu o diversitate de specii redusă, afectat în principal de pășunarea excesivă. Importanța redusă a acestui habitat este evidențiată și de faptul că acesta nu este listat pe formularul standard al ariei protejate, deci nu este de interes conservativ pentru ROSCI0260, iar acest lucru este menționat de asemenea și în planul de management al ariei protejate. Acest habitat corespunde habitatului R3602 din clasificarea românească și reprezintă unul din habitatele primar, prezent în aproape toate masivele lanțului carpatic. Specia caracteristică și edificatoare Carex curvula domină masiv, având o acoperire cuprinsă între 65–85%. Alte specii asociate de obicei habitatului sunt: Carex curvula, Avenula versicolor, Festuca supina (diferențiată geografică), Juncus trifidusSesleria bielzii. Geum montanum, Hieracium alpinum, Potentilla ternata.

 

  • Habitatul 4060 - Acest habitat cuprinde tufărișurile pitice de afin (Vaccinium myrtillus) și ienupăr (Juniperis sibirica). Fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine și circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizează asociații primare în etajul subalpin, dar se instalează și secundar, după defrișarea molidișurilor, în etajul boreal. Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor și semiarbuștilor 10–15% și se diferențiază un strat muscinal de 5–15%. Înălțimea stratului este de 50–60 cm, deasupra căruia se ridică speciile de arbori, în cazul de față brad și molid.

 

 

Râul Mare Cugir și Boșorog

  • Comunități forestiere seminaturale Comunitățile cele mai frecvent la această categorie în zona studiată sunt compuse din asocierea Telekio speciosae - Alnetum incanae clasificată ca habitatul: Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa – cod R4401. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa). Acest habitat este specific luncilor montane înguste, cu versanți bogați în izvoare și poate fi găsit pe mai multe feluri de roci, calcaroase și silicioase, sub formă de pietrișuri, nisipuri grosiere.

    Pe suprafața amplasamentului habitatul se extinde sub forma unor culoare care mărginesc cursul pâraielor cu o lățime variabilă. În sectorul cuprins între confluența Sâpcea – Boșorog și centrala Boșorog habitatul este cel mai bine reprezentat și întâlnim benzi de 8 – 10 m lățime pe fiecare mal iar pe cursul pârâului Cugir habitatul este mai slab reprezentat, benzile sunt mai înguste și uneori mărginesc cursul apei doar pe unul din maluri. 

    Alături de habitatul descris mai sus s-au întâlnit situații când habitatele forestiere de pe versanți coboară până în marginea cursului pâraielor, înlocuind astfel prezența habitatului R4401 cu diferite asociații de brad și molid.

    Acest habitat este într-o stare degradată și nu se poate face corespondența sa cu „91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae, care este clasificat ca habitat prioritar pe formularul standard al sitului de importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa. Conform  planului de management al ariei protejate efectivele cele mai importante au fost identificate în partea de nord est și sud est a ariei protejate, pe văile Lotrioara și Sadu.

  • Comunități particole seminaturale. La nivelul amplasamentului această categorie de comunități sunt cel mai bine reprezentate prin următoarele tipuri de habitate:

    • R3702 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Adenostyles alliariae și  oronicum austriacum
    • R3704 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Senecio subalpinus și Rumex alpinus
    • R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus

     

    Acest tip de comunități nu ocupă o pondere importantă la nivele suprafeței studiate. Sunt întâlnite pe cursurile pâraielor Boșorog și Sâpcea, unde fiind o zonă mai puțin circulată impactul antropic este mai mic.

  • Comunități particole antropizate. Această categorie de comunități caracterizează suprafețele adiacente drumului județean  DJ 704 Cugir - Oașa. Datorită unor activități antropice care se desfășoară regulat, cum sunt traficul cu autoturisme, traficul cu vehicule mari, transportul de material lemnos, tranzitarea cu oi, activități de exploatare forestieră în zonele adiacente, ș.a., au dus la scăderea biodiversității acestor comunități biocenotice și scăderea valorii conservative ale acesteia. 

Culoarul Mureșului între Gurasada și Ilteu

În ceea ce privește tronsonul studiat, cuprins între Ilteu și Gurasada, acesta traversează două din ariile naturale protejate menționate mai sus și anume ROSCI0064 Defileul Mureșului Inferior și ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior– Dealurile Lipovei.

Formularul standard al ariei protejate ROSCI0064 prezintă listate 3 habitate și 11 specii de mamifere, din care  5 specii de lilieci, 4 specii de amfibieni, 11 specii de pești, 4 specii de insecte, o specie de plantă si o specie de reptilă. Zona este importantă la nivel național atât pentru efectivele de specii de interes conservativ prezente cât și pentru faptul că, fiind o zonă cu un impact antropic relativ scăzut, cu păduri bătrâne în apropiere de ambele maluri ale râului Mureș, aceasta servește ca și culoar ecologic cu un rol important în dinamica populației de carnivore mari.